Terapia magica - Efecte de rezonanta ale limbajuI magic

In etapa mitica, puterea terapeutica a cuvantului (semn) este expresia unitatii a doua categorii de credinte: cea animist-cosmogonica, a unitatii universale dintre corpurile si fortele cosmice, respectiv cea totemico-tabuistica, potrivit careia cuvantul este “lucru”. In consens cu aceste convingeri, cuvantul are atributul esential de a fi identic cu lucrul, cu fiinta, cu daimonul sau cu zeul denumit. O atare identitate permite controlul celui numit, provocarea de actiuni si comportamente adecvate rostirii cuvantului-nume. Caci, “daca se cunoaste esenta lucrurilor si a fiintelor, dar si entitatile ce le comanda, e posibil sa actionezi asupra lor si chiar sa te investesti cu puterile lor. Asta face si samanul, majoritatea timpului in scopuri umanitare.”(Mercier). Utilizat in planul actului “profan” (orizontal, interuman) sau “sacralizat” (vertical, transuman), ca semn de putere, cuvantul va deveni si instrument de control (terapeutic implicit) al grupului de catre indivizi intiati.
glitter-graphics.com
Formularea ipotezelor cu privire la geneza cuvantului, in speta a celei mimetice si a variantelor sale, este in masura sa fundamenteze explicativ convingerile intuitive si practicile arhaice vizand efectele sale de putere. Neputand sa faca deosebire clara intre cuvinte si lucruri, “primitivul isi inchipuie, de obicei, ca legatura dintre lume si persoana sau lucrul denumit cu ajutorul acestuia nu este numai o asociatie arbitrara si ideala, ci o legatura reala si esentiala, care uneste numele cu persoana in asa fel incat magia poate fi exercitata asupra unui om cu tot atata usurinta prin numele sau, ca si prin parul sau unghiile acestuia, ori prin orice parte materiala a persoanei sale. “ (Marcus). Legatura dintre lucru si nume era atat de puternica incat tot ceea ce nu avea nume nu exista cu adevarat. Cunoasterea prin nume a fost, deci, cea dintai raportare explicita a omului in lume. O atare relatie este sugerata implicit in desfasurarea cosmonogiei mitice. Pentru autorul lui Enuma Elis, de exemplu, mitul babilonian al cosmogenezei, faptul ca cerul, pamantul sau zeii “nu aveau inca nume” insemna ca ei inca nu fusesera zamisliti. Din aceasta interpretare rezulta ca imaginea mitului nu reprezinta “lucrul”, ci este - in extremis- lucrul insusi. Altfel spus, din faptul ca limbajul mitic opereaza cu imagini incarcate de semnificatii, mitul este purtator al unui fel de “vitalitate”, a unui “dinamism propriu”. Tocmai acest dinamism explica “puterea cuvantului”, identiatea efectiva dintre cuvantul mitic si actiunile psihice ale omului arhaic. Originea acestei inversiuni ontologice trebuie cautata in credinta ca fiecare lucru are un suflet. Numai sesizarea acestui “suflet” este in masura sa permita numirea lucrului printr-un cuvant mimetic adecvat: suflu si zgomot. Intr-o atare calitate, cuvantul se caracterizeaza printr-o dimensiune corporala; caci fiind un fel de lucruri, cuvintele au propriul lor suflet: vibratie aflata in nemijlocita rezonanta cu “sufletul” lucrului denumit. 
Tocmai aceasta directa posibilitate de corespondenta vibratorie - convingerea in existenta unei unitati a tuturor corpurilor si fortelor cosmice (animism) - va constitui premisa pentru practica unei milenare magii a cuvantului rostit. 
Ritualul magic, urmarind o atare finalitate pragmatica, a angajat complet un sistem de semne deja constituit: gesturi devenite dansuri, imagini materializate in simboluri plastice, ritmuri devenite muzica. Primul sistem magic devine, astfel, si primul sistem semiotic-simbolic sincretic, a carui finalitate se subordona unui impuls unic: vointa de a trai. Tipologia aferenta practicilor magice poate fi supusa unei duble evaluari semiotice: aceea a relatiei dintre semnificant si semnificat, pe de o parte, dintre gradul de motivatie si de arbitrarietate, pe de alta parte.  
  prof. T. D. STANCIULESCU

Vindecarea bolilor la sfârșit de veac 19

Învățătorul din Bistricioara, în chestionarul înaintat revizoratului școlar Neamț din 1897, arată că amețeala se trata prin rugăciuni, bolile zmeilor cu zmeoaică zburătoare și odolean. Cât privește bolile din blesteme, ele ”se prind atunci când blestemă părinții pe copii, când omul este vinovat și mai ales dacă se blestemă sâmbăta și marțea.”
Bolile provente din ”voința sau din pedeapsa lui Dumnezeu și a Maicii Domnului sunt holera, anghina, ciuma și tot felul de boli grabnice”, iar ca boli molipsitoare enumeră anghina, holera, ciuma, tifosul. O parte din boli erau vindecate de babe doftoroaie, vraci, vrăjitori, cu ” țiglă sau frigare făcută de 7 ferari, se vâră în foc și după ce s-a înroșit se vâră în apă neîncepută, cu care se spală oamenii care suferă acele boli.”
Unele boli se lecuiesc cu următoarele buruieni: cârligâțică, potarcă, lumânărică, săcărică, pentru vătămătură (hernie) și toate bolile de stomac, iar pentru diferite tăeturi - cu pătlagină, pojarniță și fierea pământului.
Cârligățica, potroaca și săcărica se pun în rachiu, pojarnița se pune în untdelemn și se prepară ceea ce se numește unt de pojarniță, iar ferea pănântului și pătlagina prin punerea frunzelor pe rană.”
Pentru tratarea bolilor se făceau și scăldători cu strob de fân, poala sfintei Marii și cătușnica.
Cât privește alifiile folosite, se preparau din frunză de tutun, seu de oaie sau de vacă, piatră vînătă, pentru bube dulci.
Din salcie se prepară o băutură cu vin și apă sau rachiu. Se foloseau aceste băuturi pentru cel perit, adică dureri de gât și nas, pentru reumatism la picioare sau mâini și pentru slăbiciunea generală a corpului.
Cei ce se tratau trebuiau să nu mânânce acru, sărat pipărat și să nu consume alcool.
Mai era și așa-numita tratare cu anumite animale.
Se consemna ”căței la os frânt, broasca la anghine, păianjeni la bășica cea rea și tăieturi, melci la vătămătură, grăsime de urs pentru spăriet, reumatism și pentru îngrășarea copiilor slăbănogi.
Toate aceste doctorii, se menționează în chestionarul amintit, se iau dimineața, cât trebuie, o dată.
Se mai făceau și plasturi din ceapă, sare, sopon, untdelemn, spirt pentru frânturi de oase și scrînteturi, iar pentru răni se lua tămâie albă, sacâz, rășină albă, seu de oaie și seu de vacă și ceară.” Pentru vărsături se folosoeau apă călduță, pentru transpirație -ceai de soc, de romaniță, de tei. Bolnavul nu mănâncă sărat, pipărat, acru, ci numai apă rece.
(Din revista VIAȚA nr. 4, 1995)

Despre reflexoterapie, cu terapeutul Ilie Onu

- In ultimul timp televiziunea, presa scrisa si radioul fac reclama intensă reflexoterapiei, dar nu enunta exact ce este si cu ce se ocupa. Domnule Ilie Onu, ce este de fapt reflexoterapia si ce poate face ea pentru omul in suferinta, care cauta alte metode de tratament ? 
- Practic, reflexoterapia face parte din reflexologie, care este o ramura a medicinei orientale, reflexologia fiind astfel stiinta zonelor reflexogene ale organismului situate pe suprafata corpului, in general la distanta fata de organele pe care la reprezinta.
Organele sunt componente inseparabile in ansamblul organismului uman, avand legatura vasculara si energetica directa cu zonele corespunzatoare reflexogene. Cele mai folosite sunt zonele picioarelor, in care gasim proiectii ale intregului organism, inclusiv organe interne, cap, segmente musculare, etc. Reflexologia are doua componente:
a. reflexodiagnosticul (consultatia)
b. reflexoterapia
- Practic, se poate diagnostica orice afectiune, din talpa?
- Da, se pot descoperi, prin depistarea punctelor dureroase din talpi, probleme morfofunctionale ale organelor corespondente. Se urmareste harta orgenelor si se dialogheaza cu pacientul in timpul diagnosticarii, dar reflexodiagnosticul corect necesita multa experienta si studiu amanuntit din partea terapeutului. De aceea, recomand ca persoanele neavizate sau fara cunostinte de anatomie si fiziologie umana sa nu execute cest tip de terapie, pentru ca pot face mai mult rau decat bine.
- Am inteles ce e reflexodiagnosticul, dar nu ne-ati spus nimic de reflexoterapie. Ce e reflexoterapia, cu ce ajuta ea la imbunatatirea starii de sanatate?
- Reflexoterapia este practic tratamentul prin masaj al punctelor reflexe diagnosticate ca fiind sensibile (dureroase). Masajul se executa cu varful degetului mare de la mana sau cu articulatiile interfalangiene, intr-o ordine exacta si dupa o anumita grila de tratament. Profilactic, pot beneficia de aceasta metoda oamenii care adera la protectia impotriva imbolnavirilor, dorind sa-si mentina starea de sanatate optima. Ca tratament, reflexoterapia se poate utiliza pentru afectiunile morfologice si functionale:
- boli ale apartului respirator (bronsita, astm)
- boli ale aparatului cardiovascular (angina pectrorala, nevroza cardiaca, varice)
- bolile aparatului digestiv (gastrite, ulcer, constipatie)
- boli ale aparatului si vezicii biliare (hepatita, dischinezia si liatiaza biliara)
- bolile pancreasului (pancreatita)
- boli ale apartului renal (nefrita, cistite, litiza)
- boli endocrine (hiper si hipo tiroidism, ovare, impotenta sexula, frigiditate)
- boli metabolice si de nutritie (diabet, gata)
- boli remumatice (artroze)
- boli ale sangelui (anemii)
- boli dermatologice (psoriasis, fisuri anale)
- boli ORL (rinite)
- boli oftalmologice (conjuctivita)
- nevroze (nevroza astenica, migrene)
Astea fiind doar o parte din afectiunile care se pot trata cu reflexoterapia, mai precizez ca auotomasajul nu este eficient, datorita pozitiei adoptate de pacient.
- Cat dureraza o sedinta de refloxoterapie?
- Sedintele de reflexotarapie au timpi diferiti, datorita diversitatii afectiunilor pe care le intalnesc la pacienti, dar tin in jur de 15-25 de minute.
- De ce nu dureaza o ora, domnule Onu? Tot se aude in ultimul timp ca ora de reflexo costa atat… 
- Este prea mult o ora, se supraexcita centrii nervosi din talpa, pot face rau pacientului, inducand astfel o serie de efecte adverse, trebuie sa se tina cont de grila generala de taratament si apoi se maseaza punctele “ cu probleme ”.
Si inca un lucru: NU recomand branțurile din comert, care se spun ca fac masaj reflex in talpi, pentru ca sunt ineficiente.
Reflexoterapia se face doar de oameni scoliti in domeniu, care cunosc grilele de taratament si ordinea masarii punctelor, pentru ca eficienta masajului sa fie maxima si pacientii multumiti.

Bucătăria fără foc - Preparate din năut

Năutul conține lipide, substanțe azotate, amidon, zaharuri, vitaminele B și C, săruri minerale - fosfor, potasiu, magneziu, calciu, sodiu, siliciu, oxid de fier, arsenic, asparagină, ș.a., este energizant, antiseptic urinar, diuretic, gastric, vermifug.
Năutul se poate folosi ca atare, rumenit, ca înlocuitor de cafea, în diferite preparate culinare - sub formă de făină sau germeni, în bucătăria fără foc.

Făina de năut
Năutul, ales de corpuri străine, bine uscat, se transformă în făină cu ajutorul morii de râșnit cafea. Se prepară pentru numai 7 zile. Se folosește la diferite sosuri, aperitive, torturi, rulade.

Germeni de năut
Se aleg boabele de năut, se spală, se pun la înmuiat cu apă rece și se lasă să stea la temperatura camerei 10-12 ore, apoi se scurg, se limpezesc și se pun într-o tavă emailată, în strat gros cam de 1 deget, având grijă să se clătească sub jet de apă, seara și dimineața.
Se ține acoperit cu o foaie de plastic de culoare închisă, având grijă să fie mereu umed. În 5-6 zile este germinat, când colțul are 2 mm. Se limpezește bine și se păstrează în pungă, la frigider, câteva ore, și se prepară din el salate, paste, torturi, rulade, chiftele și alte preparate din bucătăria fără foc.

Salată de varză murată cu năut
Ingrediente:
350 g de varză murată, 150 g năut germinat, 10 castane, o ceapă, 1 morcov, o felie de sfeclă roșie, o felie de țelină, 2 linguri ulei, 1/2 linguriță pulbere de plante aromatice și condimentare, pulbere de alge, verdeață de sezon.
Varza se stoarce bine în mâini, se taie fideluță, se amestecă cu năutul, ceapa tocată, morcov și țelină rase, pulberi, uleiul, iar pe margini se decorează cu felii de sfeclă roșie și castane rase fin, alternativ. Se presară verdeață.

Ruladă de varză murată și năut
Ingrediente:
700 g varză murată, 250 g năut germinat, 15 castane, 300 g unt, cremogen, 4 linguri tărâțe, o ceapă mare, 1 morcov, pulbere de plante condimentare și de alge, 350 g sfeclă roșie, 150 g țelină.
Varza se stoarce bine de moare, se taie fideluță, se amestecă cu năutul mărunțit, morcovul ras o dată cu castanele, 150 g unt, cremogen cât cuprinde. Se frământă ca un aluat, pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, peste el se întinde cu podul palmei compoziția de varză, în grosime de 1 cm. Peste ea se așează o compoziția formată din sfecla rasă cu țelină, pulberi și unt frecat spumă + tărâțe. Se rulează strâns cu ambele mâini, cu foaia de plastic. Gata rulată, rulada se înfășoara în foaia de plastic și se așează în sertarul de sub congelator, până se întărește. Se servește tăiată felii.

Ruladă de dovleac și năut
Se prepară ca rețeta precedentă, dar varza murată se înlocuiește cu dovleacul ras.

Rulada de varză roșie și varză murată
Se face ca rețeta precedentă, dar prima foaie se face cu varză roșie tăiată fin și frecată până își pierde din rigiditate, iar în compoziția a doua, în loc de sfeclă se pune varza murată.

Elena Nită Ibrian, pentru Revista VIATA nr. 4, 1995.

Virușii pot creşte tensiunea arterială

Noile cercetări sugerează faptul că o infecţie comună, care afectează 60 - 99 la sută dintre adulţi, ar putea provoca hipertensiunea arterială şi întărirea arterelor. Până la vârsta de 40 de ani, cei mai mulţi oameni poartă virusul cytomegalovirus (CMV), care, de obicei, se află în stare latentă. Virusul este un membru al familiei herpes și este răspândit prin fluidele corporale, la persoanele care au sistemul imunitar slăbit.
Cercetatori de la Centrul Medical Beth Israel, din Statele Unite ale Americii, afirmă că acesta ar creşte tensiunea arterială cu 30 la sută, la cei infectaţi.  Riscul de atac de cord este crescut, de acest virus.
De reținut că putem afla dacă suntem infectați cu CMV, prin solicitarea unei analize de sânge.
Prin atac de cord, accident vascular cerebral şi boli circulatorii, dispar multe vieţi în fiecare an și milioane de persoane trăiesc cu boli cardiace coronariene, caz în care muşchiul inimii este ireversibil deteriorat de înfundarea arterelor.
Noile descoperiri sugerează că un simplu medicament antiviral poate preveni bolile cardiovasculare, la mii de oameni, salvând multe vieţi.
Dr Clyde Crumpacker, care a condus cercetarea, a declarat: "CMV a condus la o creştere a tensiunii arteriale şi, în combinaţie cu un colesterol crescut,  infecţia a indus anchilozarea arterelor. Asta creşte riscul bolilor de inimă și de accident vascular cerebral. "
 Cercetătorii cred că acum ştiu de ce virusul daunează vaselor sanguine. Când CMV infectează celulele din  pereţii vasului de sânge, poate provoca o inflamaţie cronică.
Pe parcursul anilor, acest fel de inflamaţie poate provoca îngroșarea arterelor, ce ajung să fie căptuşite cu depozite de grăsime, și de aici - creşterea tensiunii arteriale şi a riscului de atac de cord.
CMV, cu toate acestea, nu provoaca inflamaţii ale arterelor la toată lumea. În fapt, în multe cazuri, cei infectaţi cu virusul nu prezintă semne de inflamare arterială.

Dr Jane Flemming spune că: "Se pare că oamenii respectivi sunt mult mai sensibili la inflamaţie decât alții, că au o predispoziţie pentru inflamaţia arterială. Aceasta poate fi rezultatul dietei, stilului de viaţă sau stării sistemului imunitar. Cei cu boli cronice inflamatorii, cum ar fi scleroza în placi sau alergii, de exemplu, sunt mai predispusi la inflamaţii, în general. "
Dr Flemming mai spune că, pentru protecţia cardiovasculară, să se consume anumite alimente, cum ar fi fructe şi legume proaspete, şi peşte gras - toate au un efect anti-inflamator în corp.
Dar Jeremy Pearson, director asociat medical la British Heart Foundation, avertizează că aceste concluzii sunt provizorii: "Ştim că există o legătură între anumite infecţii virale, ateroscleroză şi un risc crescut de boli cardiovasculare", afirmă el. "Oamenii de ştiinţă de la University College London au confirmat deja că virușii pot declanşa eliberarea de molecule inflamatorii, care afectează pereţii arteriali. Mai multe investigații ar fi necesare, pentru ca medicamentele antivirale să fie considerate un tratament pentru bolile cardiace," a adăugat el.
Nu uitați: Un pahar de vin pe zi poate înlătura riscul.