Viata pamânteasca îi este data omului sa-si pregateasca vesnicia. (...) Viata de aici este doar o scoala în pregatirea noastra pentru viata vesnica. (Nicodim, Patriarhul României)
Aici veti găsi o mare parte din materialele apărute în revista Viata. Veţi găsi în cadrul unei pagini toate materialele apărute în legatură cu tema respectivă și informarea va fi mai simplă; sperăm să vă fim de folos, cu adevărat.

22 noiembrie 2023

Calendar popular pentru luna Decembrie (undrea)

Semne de decembrie

  Perioada sarbatorilor de iarna este una magica, în care se crede ca se deschid cerurile, mai ales în noptile de Craciun si de Anul Nou. De plida, daca intr-o astfel de noapte sfanta este luna plina, inseamna ca anul care vine va fi foarte bun si roditor.  
Perioada de 12 zile dintre Crăciun si dupa Anul Nou reprezinta cele 12 luni ale anului viitor. Astfel, prima zi de Craciun reprezentă luna ianuarie, a doua - februarie si așa mai departe.Vremea din timpul acestor zile corespundea fiecarei luni a anului nou.
Tot cum va fi vremea în anul ce vine se putea afla cu ajutorul cepelor sau a unor bucăți de carbuni. Ghicitul cu ceapă este arhicunsocut: se taie 6 cepe în jumatate, se umplu cu sare si se pun pe o masa sau un pervaz. Lunile anului vor fi ploioase sau secetoase, în functie de câta “apa” a lăsat ceapa, mai multa sau mai putina. 
Cu carbunii se procedeaza astfel: aceștia se pun pe vatră, pana a doua zi, și fiecaruia i se atribuie numele unei cereale. Cereala corespunzatoare carbunelui facut cenusa se va coace bine; carbunele neschimbat indica faptul ca respectiva recolta nu va rodi. Dupa aceste semne, țăranii hotarau ce sa semene si cand sa desfașoare muncile agricole. 
De anul nou, se crede ca obiectul pe care il ții in mana la miezul noptii va indica ce anuma va fi important in anul ce vine.

4 - 5 decembrie – Zilele bubatului 
Femeile nu au voie sa faca prea multa treaba, nici intr-un caz sa coasa, sa teasa sau sa spele rufe. Altfel, copiii lor vor fi bolnavi, mai ales de vărsat. Pentru a-i feri și mai mult de boli, mamele le ung fata cu miere, apoi ii spala cu apa sfintita (în care au spalat mai intai o icoana). Traditia spune ca pruncii nu trebuie sa manance boabe de porumb, fasole sau seminte de dovleac. Tot pentru sanatatea copiilor, se mai obisnuiește sa se dea de pomana turte unse cu miere sau cu dulceata.
   
 4 decembrie – Sfanta Varvara
 Este patroana bolilor copilariei si protectoarea minerilor. In aceasta zi, minerii nu intra deloc in mina, ci petrec, caci se spune ca sfintei ii plac petrecerile si glumele.
Uneori, Sfanta Varvara este reprezentata ca sotie a Sfantului Nicolae, probabil datorita apropierii sarbatorilor.
   
5 decembrie - Sfantul Sava 
Se tine sarbatoare, pentru a feri lumea de varsat. 
 
 6 decembrie - Sfantul Nicolae
De Sfantul Nicolae se tine sarbatoare, in credinta ca, astfel, toti ai casei vor fi feriti de boli, varsat, accidente. In traditia populara, aceasta este prima zi de iarna. Obiceiul darurilor de Sfantul Nicolae este citadin. Asa cum stim cu totii, Sfantul Nicolae este un moș care aduce copiilor daruri, daca acestia au fost cuminti, sau cate o vărguta, celor obraznici. Insa, în traditia populara, Sfântul Nicolae este foarte aproape de Dumnezeu și uneori il insoteste pe pamant. Se crede ca stă in stanga lui Dumnezeu, căci in dreapta stă Sfantul Mihail. Nicolae are sarcina de a păzi soarele, impreuna cu Sfantul Toader. 
Sfantul Nicolae mai este protectorul marinarilor, caci a fost și corabier. De asemenea, tot Sfantul Nicolae ar fi si cel care a oprit ploile, in timpul lui Noe. Tot el este cel care sprijina fetele sărmane.

 12 decembrie – Sfântul Spiridon  
Fereste oamenii de accidente. Este un sfant care face minuni, fiind și protector al ciubotarilor. Dupa credinta populara, pentru a dovedi existența Sfintei Treimi, sfantul a strans caramida în pumn, si atunci focul a urcat la cer, apa a curs pe pămant, iar in mana sa a rămas doar lutul.

20 decembrie – Ignatul 
Sarbatoare ce se tine pentru boli și accidente, iar de catre femeile insarcinate, ca sa nască copii frumosi. Legenda spune ca Ignat era un om care, vrând sa taie porcul, și-a ucis din greseala tatal. Necajit, a plecat in lume; intalnind un preot, acesta l-a sfatuit să faca o luntre cu care să treaca oamenii peste un rau, fara sa le ia vreun ban. Asa a și facut... Iar intr-o noapte, auzind strigate de pe celalalt mal, s-a dus acolo si a gasit doi batrani, Dumnezeu si Sfantul Petru. I-a gazduit în casa sa și le-a povestit necazul si pacatul vieții sale. Ignat avea nevastă si copii si era sarac. Batranii l-au răsplatit, facand sa apara pâine, sub țestul gol. Apoi Dumnezeu i-a cerut sa vina cu ei și astfel Ignat a umblat, cu cei doi, prin lume. Revenind, in cele din urma, la ai sai, acestia erau bogați si sanatosi, deci pacatul ii fusese iertat. 
De aceea, traditional, in aceasta zi se taie porcul, dar și ca o reminescență de pe vremea sacrificiilor de anul nou. Se crede ca în noaptea de dinaintea zilei de Ignat, porcii iși viseaza moartea. Cand se taie porcul, nu trebuie sa asiste oamenii mai miloși, caci porcul moare greu, iar carnea nu mai este buna. 

24 Decembrie - Ajunul Craciunului
 Este vremea colindelor, obicei stravechi. Denumirea de “colindă" provine de la romani, "calendae" fiind primele zile din fiecare luna. Și la romani, de Calendae Ianuarii, incepea noul an administrativ, se faceau urari, cadouri, se ghicea viitorul.
Majoritatea colindelor sunt religioase, amintind de nașterea Domnului: exista si colinde mai “lumești”, amintind de ceea ce isi doreau si urau oamenii pentru anul care vine: recolte bogate, sănatate, casatorii.
 Colinda se cânta mai intai la usa sau la fereastra, apoi se intră in casa, unde se cânta “colinda cea mare". Colindatorii primesc mere, colaci, preparate din carne afumată, rachiu sau vin.
Cele mai multe nunți se faceau în “dulcele Craciunului”, adica între Craciun si postul Pastelui, astfel ca multe colinde contin urări de casatorie. 
Pentru ca urmeaza o perioada în care spiritele mortilor coboara mai des pe pamant, s-a pastrat obiceiul ca, pe masa din ajunul Craciunului, să se puna mâncare de dat de pomana (turte cu sirop de zahăr sau miere și cu nuca sau seminte de canepa, colivă de grau sau alte bucate de post).

 25 decembrie – Craciunul 
Masa de Craciun trebuie sa fie încarcata cu bucate, nelipsind colacii, preparatele din carne de porc, bauturile, din care se ofera musafirilor, colindatorilor, preotului și se trimit la nasi. Mos Crăciun, un mos cu barba alba, vine călare pe un cal alb si schiop. 
Dar legende sunt mai multe. Cea mai raspandita il prezintă ca pe un om bogat, pe care Maica Domnului il roaga s-o primeasca sa nasca. Insa Craciun refuza, dar soția sa, Craciuneasa, nu se indura s-o lase afara, in frig, si o primeste pe Maica Domnului in grajd, ajutand-o sa nasca. Craciun descopera neascultarea sotiei sale și o pedepseste, taindu-i mainile, de la cot. Atunci are loc o minune: Maica Domnului o sfatuieste să isi puna mainile in apa in care a fost scăldat Iisus si acestea se refac. Atunci, Craciun, incredințat ca a avut loc o minune, se creștineaza, fiind primul sfânt, al doilea fiind Sfantul Nicolae. 

  31 Decembrie - Noaptea Anului Nou
Noaptea de Anul Nou a fost mereu una foarte importantă pentru taranul roman. Este momentul in care se ingroapă anul vechi si se naste un Nou An.
 In aceasta noapte, țăranii nu dorm, mai cu seama că se crede ca acela care doarme acum, va fi lenes tot anul. 
Este noaptea in care se mediteaza, au loc ritualuri de gonire a spiritelor, de purificare (se face zgomot, se aprind focuri, se trec vitele prin foc, se arde rașina, oamenii sar peste foc, se ung pragurile cu usturoi, se face galagie pentru a speria duhurile rele).  
Fetele, ca sa-si gaseasca ursitul, in vis, pun busuioc sub pernă. 
In satele de la munte din Moldova se pastreaza obiceiul Vergelului, adica ghicitul norocului pentru anul ce vine. In ajunul Anului Nou, inainte de miezul noptii, mai multi vecini se adună intr-o casa. Pe masa se aseaza un vas cu apa in care cei care vor să-si afle viitorul arunca cate un obiect mic (ban, pieptene, nasture, inel, cheie, cercel, cutit), fiecare avand simbolul sau. 
Peste tot in tara, flacăii si copiii merg cu Plugusorul sau cu capra, cu ursul etc. 
Plugusorul este un stravechi obicei agrar. In trecut, se folosea un plug adevărat, impodobit cu crengi de brad si panglici, tras de doi sau patru boi. Mai întai, in curtea in care se ura, se trăgea o brazda, asa cum spune una dintre cele mai vechi uraturi, cea cu badia Traian. 
Se impart daruri - colaci, nuci, mere, pere, bani etc. La noi, în Moldova, este frecvent intalnit jocul caprei si al ursului, ca si demonstratii cu fel de fel de personaje travestite, cu măști. Jocul caprei intruchipeaza simboluri ale fertilității, iar jocul ursului este simbolul morții si al reinvierii naturii. Celelalte personaje au rolul de a crea o atmosfera de buna dispozitie.

Noaptea de Anul Nou. 31decembrie / 1 ianuarie
Incepând din seara de Anul Nou și până a doua zi, nu se stinge lumina în casă. Cine doarme, va fi somnoros tot anul; cine plânge, va plânge tot anul.

Niciun comentariu:

Page copy protected against web site content infringement by Copyscape