Portocalele sunt tratate cu fungicide, conservanti, E-uri

Nu mai folositi in alimentatie coaja rasa a citricelor!
Obisnuim sa utilizam la aromatizarea dserturilor coaja rasa de portocale sau lamaie. Din pacate, trebuie sa renuntam la acest obicei. Nici in ceai nu mai putem adauga feliile de lamaie cu tot cu coaja. Ori de cate ori consumam citrice, trebuie sa aruncam coaja. De ce? Pentru ca este imbibata cu o serie de substante chimice, de E-uri, care protejeaza fructul, fara a afecta miezul. Aceasta pentru a putea fi pastrate mai mult timp, pentru a fi rezistente la boli.
Cateodata, putem simti un miros puternic chimic al fructelor, dar de multe ori aceste substante nu au miros si nu pot fi detectate atat de usor.
Asociatia pentru protectia consumatorilor din Romania a avertizat, acum cativa ani, asupra faptului ca miezul fructelor nu este afectat, dar coaja nu este buna in alimentatie. E-urile respective pot provoca alergii, intoxicatii, tulburari digestive, mai ales copiilor si persoanelor sensibile sau bolnave. De asemenea, dupa ce curatam fructele, este bine sa ne spalam pe maini.

Coaja fructelor poate fi injectata cu:
- E230 - difenil, bifenil - conservant artificial anit-mucegai, folsit la citrice. Este interzis in Australia, ca si in alte tari. Testele de laborator au aratat ca, in cantitati mari, poate provoca sangerari interne. Doza maxima admisa este de 0,1 mg/kg corp.
- E231 - ortofenil enol - conservant de suprafata. Produce alergii, la contactul cu pielea, in special copiilor. Se foloseste si la pere, morcovi, piersici, prune, ananas, rosii, ardei, cirese, nectarine etcC. Nu se foloseste in Australia.
- E233 - TIABENDAZOL - fungicid pentru suprafata fructelor si legumelor (citrice, mere, pere, cartofi, banane, ciuperci), dar si la carne si produse lactate. Este permis in majoritatea tarilor.
Unele substante ajun si in miez, mai ales daca fructele respective au coaja subtire. Ma intreb ce putem face in cazul rosiilor?
Deoarece astfel de substante sunt concentrate in coaja fructelor si legumelor, ar fi indicat sa curatam de coaja si merele, perele, rosiile, atat cat putem, atunci cand nu sunt cumparate de la agricultorii locali.

Medicina naturala are tot mai multi adepti

In ultimii ani, produsele din plante si alte ingrediente naturale au ajuns sa fie tot mai variate; se cerceteaza, se cauta noi tratamente, se pun in valoare cele vechi, mereu apare ceva nou...
Acum, oferta magazinelor de profil este impresionanta, alaturi de traditia romaneasca venind si cea orientala, asiatica, extrem de eficienta. Aceasta alternativa ii atrage tot mai mult pe cei ce se ingrijesc de propria sanatate, de preventia si de tratarea bolilor. Pare a fi o moda, la noi, in Romania, care ia amploare de la o zi la alta. Dar nu este asa! In aceeasi directie merge, se pare, intreaga omenire.
Conform datelor adunate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, cam 80 % dintre oameni au incredere in medicina traditionala, in remediile ce se bazeaza in principal pe actiunea plantelor.
Pe plan mondial, medicina traditionala are din ce in ce mai multi adepti. Populatia globului tot sporeste, iar guvernele vor sa incurajeze formele indigene de medicina decat sa importe medicamente: exista, de asemenea, miscari puternice de reinviere a culturii traditionale.

Medicina traditionala chineza foloseste peste 5 000 de specii de plante; cea din India, peste 7 000
Doua din tarile cu foarte multi utilizatori de plante sunt India si China. In China, vanzarea produselor traditionale pentru sanatate s-a dublat, in ultimii cinci ani, in timp ce in India, exportul de plante medicinale s-a intreit, in ultima decada. In anii ‘90, doctorii din China foloseau 700 000 de tone de plante. China are un numar de 250.000 de doctori specializati in medicina traditionala, iar in India sunt 460 000. {i toti folosesc plantele!
Comertul mondial cu plante medicinale se ridica la bilioane de dolari. In 1994, China a exportat preparate din plante in valoare de 2 bilioane de dolari americani. In SUA, remediile din plante inseamna cheltuieli de 1.6 bilioane dolari, cifra care tot creste. Oamenii sunt tot mai interesati de Medicina Chineza Traditionala (TCM), de Ayurveda, Unani, Siddha and Kampo (versiunea japoneza a TCM). La randul sau, Germania a importat astfel de produse, in valoare de circa 100 milioane de dolari americani. Germania importa cel putin 1 560 de specii de plante, pentru scopuri medicinale, din care 50-100 sunt plante cultivate pe scara larga, iar restul sunt culese din flora salbatica. De fapt, cam 80% din speciile de plante folosite in China si 95% in India, sunt salbatice. De accea, multe sunt amenintate cu disparitia. Se estimeaza ca ar fi in pericol cam 1000 de specii de plante, folosite in medicina de astazi.
Intre acestea se afla:
- Tetu lakha (Nothatodytes foetida), un copac mic din padurile din Sudul Indiei si din Sri Lanka, folosit ca mediament anti-cancer in Europa;
- Saussurea lappa, din India, ale carei radacini se folosesc la boli cronice de piele;
- Fritillaria cirrhosa, din Sichuan - China, bun pentru tratarea infectiilor respiratorii. America Latina, tara celei de-a treia parti din plantele lumii, are, de asemenea, o indelungata traditie in folosirea plantelor medicinale, mai ales de catre populatia indigena. Specialistii au gasit cam 2000 de specii, utilizate in Colombia amazoniana. Cunostintele botanice ale indienilor amazonieni sunt legendare: "Indienii Barasana pot identifica toate speciile de copaci de pe teritoriul lor, fara sa vada fructul sau florile, lucru pe care botanistii universitari nu-l pot face." Din pacate, aceste cunostinte unice si valoroase despre diversitatea plantelor si virtutile lor medicinale s-au pierdut, in mare parte. Cu certitudine, medicina naturala este in dezvoltare, peste tot in lume. Consumatorii au acum mai multe sisteme medicale, din care pot alege - homeopatia, fitoterapia si aromaterapia. In Germania, peste 80% din medici folosesc constant plantele sau produsele preparate din acestea. In Anglia, se estimeaza ca s-au scris 1 million de prescriptii TCM, in 1995. De altfel, majoritatea popoarelor Europei nu au parasit niciodata traditiile legate de plante. Cat despre Romania, cu totae traditiile care inca se pastreaza si cu interesul tot mai mare al specialistilor pentru medicina naturala, ar putea deveni un furnizor de plante si preparate naturale, cererea pe piata externa fiind, cum se poate constata, foarte mare.
Diana BOGHIAN

Leacuri naturale de iarna

 Ceaiurile obisnuite, de soc, musetel, tei etc. se beau calde (nu foarte fierbinti), indulcite cu miere. In caz de febra sau stari pre-gripale, in ceaiul de plante se adauga si cateva cuisoare, la fiert; gripa nu va mai veni. Alta metoda de alungare a guturaiului: dimineata, se inspira, de mai multe ori, biter suedez, tinand langa nas un tampon de vata imbibat cu biter: descongestioneaza caile respiratorii, alunga sinuzita. In timpul epidemiilor, tratamentul intern cu biter suedez este binevenit. Nu uitati de stimulentii imunitatii - ging seng, echinaceea, propolis, macese, catina.

Gutui, pentru bronsite
Semintele de gutui nu trebuie aruncate. Din ele se poate face un ceai emolient, dintr-o lingura de seminte la o cana cu apa. Baut cald, contribuie la fluidificarea secretiilor, usurand mult respiratia.

Cataplasme pentru bronsita acuta si cronica
Sunt eficiente clasicele comprese calde cu faina de mustar (boabe macinate), aplicate pe piept si pe gat. Se recomanda si cataplasmele cu ceai cald de cimbru, cu putin hrean ras.

Smochine si curmale
Decoctul din smochine uscate (2-3 fructe la 250 ml apa) ajuta la tratarea bronsitelor. Se beau 2 cani pe zi. Tot pentru afectiuni ale plamanului, ca si pentru tuse, se poate prepara si sirop de smochine. Se fierb 250 g smochine in 500 ml apa, pana cand lichidul scade la jumatate: se strecoara, se adauga 100 g miere, se amesteca bine, ca sa se dizolve. Se ia ca orice sirop de tuse, cate 2-3 lingurite pe zi. La fel, pentru aceleasi afectiuni, se poate face decoct din curmale.

Ciubotica cucului, un foarte bun expectorant
Din planta intreaga sau numai din flori se face o infuzie (2 lingurite la cana, nu mai mult, caci poate provoca varsaturi) din care se beau cate 2-3 cani pe zi. Radacina si rizomii plantei sunt bune pentru bronsita uscata; adaugati si radacina de lemn dulce.

Leacuri clasice: preparatele de pin
Siropul de muguri de pin, preparat acasa sau cumparat din magazinele de profil, este indicat suferinzilor de bronsita. De asemenea, si inhalatiile cu ulei volatil de pin.

Ridichea neagra
Un leac “babesc” stravechi, bun in toate felurile de tuse, raguseala, guturai, boli de plamani, este sucul de ridiche. Ridichile taiate felii sau scobite se presara cu zahar (sau se pune miere) si se lasa sa se adune siropul; se iau cate 3 - 4 lingurite pe zi.

Indicatii terapeutice in caz de:
Tuse uscata: radacina de nalba mare;Tuse convulsiva: ceai din flori de piersic; ceai de toporasi; podbal; decoct de salata verde; decoct de ceapa si lapte; decoct de usturoi (3 - 4 catei fierti, un sfert de ora, intr-o cana cu apa sau lapte, care se bea treptat, pe parcursul zilei).
Raceli, tuse: inhalatii cu cimbru, salvie, musetel sau cu adaus de ulei de eucalipt, cimbru, pin, menta; ceai de anason, lemn dulce, nalba mare radacina si podbal.Raceli: cataplasme cu hrean ras oparit, aplicate pe piept (dar nu direct pe piele).
Tuse convulsiva, bronsita, astm, raceli: ceai de cimbru si patlagina.Inflamatii respiratorii, raguseala: ceaiuri calde concentrate de flori de tei (fluidifica secretiile faringiene si bronsice).
Expectorante: infuzie de leustean, fenicul, patlagina, isop, lemn dulce, nalba, podbal, tei, urzica.Guturai: decoct de varza rosie cu miere.Impotriva tusei: sirop de ceapa sau praz, preparat din decoct concentrat si miere de albine; infuzie de ceapa cu miere; ceai de flori de lumanarica; ceai de flori de nalba mare; flori si frunze de podbal; ceai de frunze de patlagina.
Laringita, dureri in gat: ceai de plante - podbal, galbenele, tei, sanziene, patlagina si salvie.Raguseala: gargara cu decoct din amestec de plante - flori de lumanarica, flori de sanziene, de mai multe ori pe zi; tratament cu sirop de afine; ceai de anason; salvie.
Principalele plante indicate in afectiuni pulmonare, viroze respiratorii: ciubotica cucului, podbal, tei, soc, isop, cimbru, maces, catina, roinita, coaja de salcie, trifoi rosu, ceapa, coada calului, lumanarica, urzica.
Bronsita acuta: inhalatii cu ulei de ienupar; isop; cataplasme cu faina de mustar; cu apa fierbinte si otet; ceai de cimbru, nalba, pin.
Gripa: ceaiuri cu multa lamaie din soc, ghintura, tei, coaja de salcie, cimbrisor, isop, papadie, coriandru, fenicul, piper negru, cu adaus de cuisoare (condimentele duc la vindecaree rapida a bolii, in 48 de ore); baie de aburi cu cimbru; inhalatii cu flori de busuioc, sare; frectii cu oteturi aromatice din plante (otet de trandafiri, de cimbrisor); apiterapie - tinctura de propolis, miere ( bun si preventiv).

Unde sunt sarbatorile de altadata? Ciudate obiceiuri de februarie

Saptamana nebunilor
Barbati chefuind o zi intreaga, ascunsi de ochii vigilenti ai consoartelor, in culturile cu vita de vie; fete umbland noaptea pe uliti, purtand pe cap coarne de cerb si sunand amenintator din clopote; focuri aprinse in noapte si artificii; carnavaluri cu masti hazoase si multa veselie; mese pline cu bucate, din care nu lipseau fripturile la protap, placintele si halvita; intalniri mai mult sau mai putin inocente ale indragostitilor... Petreceri si iar petreceri...
Asa treceau romanii nostri prin ... luna februarie, cea capricioasa si deseori friguroasa, cand englezul era cuprins de spleen pana-n rarunchi, rusul ofta gales langa samovar, iar francezul murmura, tremurand, versurile lui Baudelaire : “Februarie, de-a pururi ciudos pe-ntreaga fire,/ Din urna plina toarna un frig intunecos/ Localnicilor firavi din negre cimitire/ Si moartea rece peste foburgul neguros.”
Brrrr.... Nu-i asa ca romanii erau mai inspirati? Daca totul in jur e gri, de ce sa nu-si faca ei, atat cat pot, viata mai colorata?
Chiar si fistichiu, numai colorata sa fie. Caci toata suflarea romaneasca trebuia sa profite din plin de Saptamana nebunilor. In lumea satelor si a mahalalelor, februarie insemna o luna vesela, plina de evenimente si ritualuri mitice.
Ca o trezire la viata, simtind, parca, apropiata adiere a primaverii. Batranii simteau ca intineresc, tinerii simteau ca ... innebunesc. Era firesc, caci se apropia primavara mult asteptata, culminand cu Dragobetele, sarbatorit pe 24 sau 28 februarie, dar si in martie, cand este Dragobetele Cap de Primavara.

Sarbatorile de februarie, inventate parca pentru a mai incalzi si colora viata anosta din timpul iernii, au radacini in cele dacice si romane. Pentru Dragobete, cunoscuta celebrare a dragostei, modelul a fost mostenit din vremuri stravechi. Zurbagiul Dragobete era, initial, asemanator cu faunii si alte zeitati grecesti sau romane, cu picioare si coarne de tap, care dantuiau prin paduri si ieseau in calea femeilor. Ulterior, crestinismul a impus mai multa pudoare, iar Dragobetele a devenit un simbol al dragostei curate. O sarbatoare placuta pentru tineri, care ieseau in mijlocul naturii, culegeau ghiocei si aveau voie sa se sarute in vazul lumii. Era, de fapt, un fel de logodna. Iar dupa ce se potolea iuresul acestor sarbatori pitoresti, oamenii se linisteau si treceau la lucruri mai serioase. Doar februarie inseamna si inceputul unui nou an agricol; insasi denumirea populara de faurar venind tocmai de la faur, mesterul care pregateste uneltele necesare pentru munca campului. Asa ca, dupa distractie, vine si munca. 

                          

Oricum, timpul nu curgea, ca acum, anost si cenusiu, prin vietile acelor oameni. Si nu pot sa nu ma intreb: Ce nevoie mai avem de sarbatoarea, importata recent, a Sfantului Valentin?          Diana BOGHIAN

Apararea organismului impotriva actiunii negative permanente a radicalilor liberi

Eficient in distrugerea mai multor tipuri de radicali liberi, suplimentul alimentar biologic activ Antiox mareste considerabil rezistenta organismului la factorii de stres. Este recomandat pentru prevenirea imbatranirii, a bolilor cardio-vasculare, precum si persoanelor care locuiesc în conditii de mediu nefavorabile, poluate, sau lucreaza in medii nocive. Contine extract de seminte de struguri, Ginkgo biloba, beta-caroten, vitaminele E si C, seleniu, oxid de zinc.
Extractul de seminte de struguri se prepara din Vitis vinifera, soiuri porfirinice, cultivate în Italia si sudul Frantei. Are o usoara actiune purgativa, normalizeaza procesele digestive. Reglementeaza debitul de substante nutritive în sânge, stopând afluxul excesiv de materii toxice nocive, ce se directioneaza si se acumuleaza în celulele adipoase. Amelioreaza circulatia venoasa, complicata deseori prin depunerile de celuliti, stimuleaza fenomenele intercelulare si de epurare a tesuturilor, reglementeaza procesul de formare a colagenului si elastinei care protejeaza pielea de senescenta prematura (aparitia de riduri si de macule ale senilitatii). Prin puternica sa actiune anticancerigena, preparatul contribuie la resorbtia tumorilor, frâneaza dezvoltarea formatiunilor maligne. Reduce fragilitatea capilarelor, sporindu-le elasticitatea; amelioreaza capacitatea venoasa, influenteaza benefic sistemul de vase sanguine ale creierului. Contine unul dintre cele mai puternice antioxidante naturale, asa numitul PROANTHOCYANIDIS, care favorizeaza combaterea eficienta de catre organismul uman a tuturor tipurilor de radicali liberi, îndeosebi a celor daunatori. Previne evolutia aterosclerozei, reduce riscul stenocardiei, infarctului, indicat în venectazii, echimoze, hematoame, hemoroizi, arsuri termice.
Ginkgo biloba: Arbore stravechi, originar din Asia, folosit de medicina chineza în decurs de multe milenii pentru tratarea tulburarilor în circulatia sanguina ce intervin odata cu procesul de îmbatrânire a organismului, precum si în cazurile de pierdere de memorie, cancer, astm si boli ale aparatului respirator, dereglari sexuale etc.
Este un excelent "colector" de radicali liberi cu o actiune deosebit de eficienta contra superoxizilor - anioni care lezeaza membranele celulare. Reglementeaza circulatia sanguina, reduce vâscozitatea sângelui si înlatura spasmele cerebro-vasculare.
Are efect vasodilatator, amelioreaza circulatia sanguina diastolica si sistolica, sporeste capacitatea de oxigenare a sângelui, care contribuie la catalizarea memoriei. Înlesneste irigarea maxima cu sânge a tuturor organelor, inclusiv a inimii, ficatului, rinichilor, plamânilor si splinei. Stimuleaza procesul de transmitere a impulsurilor nervoase catre celule. Toate functiile creierului se realizeaza prin emiterea de semnale nervoase, propagate de fluizi speciali (mediatori), care asigura contactele între receptorii nervosi. Cu cât transmiterea impulsurilor nervoase este mai operativa cu atât este mai eficienta memoria si sunt mai stabile alte functii ale creierului. Ginkgo biloba eficientizeaza procesul de transmitere a impulsurilor nervoase si - ceea ce este foarte important - sporeste numarul de receptori al acestor impulsuri. La astmul bronsic are efect de blocare a acceselor.
În cazul radiatiilor radioactive, apara cromozomii de dezagregare. Opreste evolutia paraliziilor posttraumatice. Este indicat în cardiopatia ischemica, protejeaza muschiul cardiac în perioada de refacere a circulatiei sângelui, apara de leziuni membrana interioara a ochiului. Are un efect ameliorativ în cazul senzatiilor de zgomot în urechi, a durerilor de cap, a greturilor, în hipoacuzie, depresii, alergie, arterioscleroza, aritmie cardiaca, tulburari ale circulatiei periferice la diabetul zaharat, eczeme, glaucom, impotenta sexuala, rinita, nevralgie.
Betacarotenul (provitamina A) natural:Antioxidant de mare eficienta. Sporeste imunitatea si acuitatea vizuala, stimuleaza dezvoltarea tesuturilor osoase. Este un bun remediu contra senescentei si a bolilor canceroase, reduce cota de risc în maladiile cardiovasculare. Intensifica actiunea hormonilor sexuali. Întareste parul, unghiile, are un efect benefic asupra tesuturilor dermice, previne aparitia comedoanelor, eczemelor, uscaciunii. Vitamina E naturala: Stimuleaza activitatea musculara si functiile glandelor sexuale, favorizeaza procesul de acumulare în organele interne a vitaminelor liposolubile. Protejeaza celulele contra influentei distructive a radicalilor liberi. Diminueaza riscul formarii trombusilor, întareste vasele sanguine, are un impact direct asupra hormonilor. Este un antioxidant forte de extrema importanta.
Vitamina C naturala: Creaza un regim propice de sanatate pentru dinti, oase, muschi, vase sanguine. Stimuleaza dezvoltarea si regenerarea tesuturilor, cicatrizarea ranilor.
Este un antioxidant forte. Consolideaza imunitatea, sporeste rezistenta la infectii, protejeaza împotriva anemiei si scorbutului.
Seleniul este un microelement rar, de o mare eficienta pentru procesele vitale. În asociere cu vitaminele A si C, constituie un mecanism de protectie contra bolilor oncologice, exercita o influenta benefica în cazul inflamatiilor articulare, înlatura substantele nocive si, stimulând afluxul de oxigen în miocard, sporeste imunitatea si rezistenta organismului. Are proprietati antioxidante puternice, este necesar în procesul de formare a proteinelor si în mentinerea relaxarii nervoase, asigura functionarea normala a ficatului, glandei tiroide si a pancreasului. Fiind un important component al spermei, are un rol important în asigurarea functiilor procreative. Diminueaza procesul de îmbatrânire.
De zinc organismul are nevoie pentru dezvoltarea normala a sistemului osos si pentru regenerarea tesuturilor; este necesar contra caderii parului si calvitiei. Regleaza metabolismul glucidic în insulinoterapie, participa la formarea proteinelor si a acizilor nucleici (materia genetica din celule). Este necesar pentru buna functionare a glandei prostatice, asigura conditiile propice pentru vindecarea ranilor si arsurilor. Insuficienta de zinc întârzie cresterea sugarilor, provoaca boli ale pielii cu micro-abcese, caderea parului, aparitia de rani ulceroase în cavitatea bucala, pe limba, gingii si în jurul unghiilor, anemie.
Actiune farmacodinamica: Este un puternic antioxidant natural multifunctional. Protejeaza organismul contra actiunilor distructive a radicalilor liberi, aparuti ca urmare a radiatiilor ionizante si ultraviolete, a stresului, consumului de produse alimentare si de apa potabila poluate, mediului viciat, fumatului, abuzului de alcool. Pe lânga faptul ca este un remediu eficient contra a tot felul de radicali liberi, preparatul Antiox evacueaza din organism si materiile ramase în urma dezagregarii acestora, adica celulele moarte, toxinele, alte reziduuri. Antioxul are proprietati antiflogistice, antimicrobiene si analgezice, fiind indicat pentru convalescenta postoperatorie, precum si pentru traumatizati sau arsi.
Indicatii terapeutice: boli canceroase (frâneaza dezvoltarea celulelor maligne); ateroscleroza vaselor cerebrale; tromboflebita; stenocardie, infarct; insuficienta venoasa; senzatie de greutate în membrele inferioare; dilatare varicoasa a venelor; fragilitatea vaselor sanguine (tenul rosu cu capilare la suprafata); hematoame; accidente vasculare cerebrale; dereglari ale microcirculatiei sanguine; amnezie (pierderea partiala sau totala a memoriei); vertij, tulburari ale circulatiei sanguine periferice; spasme vasculare cerebrale; boli cardiovasculare (maladii ale arterelor, venelor); ischemie cardiaca, stenocardie; cefalee (dureri de cap), migrene; distonie vegetativa vasculara; hipertensiune; traumatisme, arsuri; covalescenta postoperatorie; rani supurante; senzatie de zgomot în urechi, hipoacuzie; scaderea acuitatii vizuale; glaucom, cataracta; fibrom, miom, endometrioza, mastopatie; ca preparat complementar, în timpul administrarii substantelor anticonceptionale, în perioadele dupa sarcina si nastere, dupa hormonoterapie si antibioterapie, în climateriu; patologii ale glandei prostatice, impotenta sexuala; întârzieri de crestere la copii, cazuri repetate de avort; depresii, dereglari ale sistemului nervos central; senescenta precoce; artrite, artroze; poliatrite reumatice; reumatism; dureri articulare si musculare; alergii; acnee, riduri; bronsite si tuse cronice; astm bronsic; gripa, afectiuni acute ale aparatului respirator; traheita; colecistite; ulcer trofic; pancreatite; litiaza biliara (colelitiaza); hepatita; ulcer gastric si duodenal, gastrita; caderea parului, calvitie; parodontoza; tulburari ale somnului; disfunctii ale glandei tiroide (boala Basedow, hipotiroidie); staze limfatice; lupus eritematos.

Radicalii liberi - molecule instabile si foarte active chimic - sunt generatori de boli canceroase, artrite, artroze, afectiuni oculare, provoaca senescenta timpurie, scad rezistenta organismului la raceli si infectii.

Pentru informatii, comenzi, colaborari,lasati un mesaj aici.