Isihasm" acum 10 000 de ani?
În același context, considerăm că locuitorii swiderieni (cu 12.000- 10.000 de ani în urmă), creatorii uneltelor de piatră și a colierului de hematită din siturile arheologice situate pe platoul muntelui (vezi M. Petrescu-Dâmbovița et al.1995), par să fi fost, după opinia noastră, cei mai vechi sacerdoți ai cultului Soarelui cunoscuți până în prezent.
Aceasta este, presupunem noi, singura explicație plauzibilă pentru locuiri plasate atât de sus (1300 m - La Scaune și 1800 m, la Dochia) pentru acele îndepărtate vremuri, când, după cum ne spun istoricii, nici nu putea fi vorba de păstorit, iar vânătoarea se f\cea cu mult mai mare ușurință în pădurile de la poalele muntelui.
Kogaiononul este vizibil de la mari depărtări
Un alt argument îl poate constitui faptul că grecii lui Strabon călătoreau frecvent spre țărmurile Pontului Euxin, unde aveau cetăți proprii, astfel încât puteau foarte bine să afle cu ușurință de existența unui munte renumit în partea răsăriteană a țării daco-geților.
Mai mult, conform celor afirmate de Dimitrie Cantemir, uneori, din Cetatea Albă se putea vedea Ceahlăul, fenomen ce nu putea să scape grecilor, locuitori antici ai cetății.
Când facem această afirmație ne bazăm și pe faptul că, în anumite condiții meteorologice, iarna, după încetarea unei puternice ninsori, din blocul Institutului Geologic al României, situat `n nord-vestul Bucureștilor, uneori poate fi văzută o imagine fascinantă a Masivului Bucegi, care, deși situat la peste 150 Km depărtare, apare cu detalii incredibile, până la nivel de pâlcuri de pădure și poieni mari. Atunci, datorită purității aerului și existenței mai multor p\turi de aer cu densități și umidități diferite, se produc reflexii, refracții, măriri și apropieri de imagini, toate împreună generând un fenomen optic de mare raritate.
Petrodava, avanpost al Kogaiononului
Într-o discuție purtată cu conf. dr. Gh. Iscru, acesta ne-a pus întrebarea firească dacă există serioase urme de locuire dacică în apropierea muntelui Ceahlău.
Doamnei, la sud de Piatra Neamț. Această cetate avea și un templu, dar și o astfel de poziție încât vârful Ceahlăului se vedea spre VNV și este situat la 31 Km în linie dreaptă.
La rîndul ei vizibilă de la mari depărtări, cetatea de la Bâtca Doamnei a putut fi folosită ca releu într-un sistem de semnalizare cu fum, dar rolul ei principal era să închidă accesul, pe valea Bistriței, spre Muntele Sacru.
Kogaiononul este sinonim cu Ceahlăul
În concluzie, Ceahlăul a atras atenția oamenilor, din cele mai vechi timpuri, prin aspectul său inconfundabil de zigurat gigantic, încununat de vârful piramidal Toaca, alături de care străjuiește stânca Panaghiei, dar și prin contrastul frapant de altitudine față de munții ce îl înconjoară, fapt ce îl face vizibil de la mari și foarte mari depărtări.
Cu toate acestea, Ceahlăul este absolut unic prin fenomenele optice ce se petrec pe vârful său, la răsăritul Soarelui, în prima decadă a lunii august, când se formează imaginea holografică a Căii Cerului ce precede Umbra Piramidă.
Considerăm ca aceste fenomene au fost remarcate încă de la sfârșitul paleoliticului, când pe platoul muntelui existau locuiri swideriene, cu 12.000 -10.000 de ani în urmă. Ulterior, probabil în eneolitic, muntele a fost sacralizat, simbolul piramidei pătrate de la vârf apărând pe ceramica cucuteniană de la Târpești, din apropiere.
Probabil, tot de atunci datează și Sărbătoarea Muntelui, apariția ei fiind legată direct de fenomenele optice amintite.
Așadar, muntele sfânt al dacilor, Kogaiononul este apropiat sonor de denumirea vârfului central al muntelui, Bâtca Ghedeonului, din a cărui parte estică izvorăște pârâul cu același nume - Ghedeonul, pe care este posibil să îl fi avut în vechime și Bistrița, afluent drept al Siretului (Hierasos-ul, adică “Sfântul” anticilor, al cărui nume îl justifică în acest mod). Pe baza interpretării legendei biblice a lui Ghedeon, considerăm că sub acest nume a fost disimulat vechiul nume al muntelui sfânt.
Toponimele Ceahlăului, o interesantă și incitantă îmbinare între dacic și creștin, pledează în același sens.
Ioanichie Bălan arată că, după Muntele Athos, Ceahlăul este al al doilea munte sfânt al creștinătății ortodoxe, fapt dovedit de susținuta activitate monahală desfașurată pe acest munte.
Antichitatea a consemnat existența cetății dacice Petrodava, ale cărei urme au fost găsite pe Bâtca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu