Viata pamânteasca îi este data omului sa-si pregateasca vesnicia. (...) Viata de aici este doar o scoala în pregatirea noastra pentru viata vesnica. (Nicodim, Patriarhul României)
Aici veti găsi o mare parte din materialele apărute în revista Viata. Veţi găsi în cadrul unei pagini toate materialele apărute în legatură cu tema respectivă și informarea va fi mai simplă; sperăm să vă fim de folos, cu adevărat.

Faceți căutări pe acest blog

11 martie 2010

Ceahlaul - muntele sfant al dacilor

"...Ceahlaul... daca ar fi intrat in basmele celor vechi, ar fi fost tot atat de vestit ca si Olimpul, Pindul sau Pelias." - Dimitrie CANTEMIR

Intregind materialul amplu publicat anterior, profesorii Elena si Nicolae Ticleanu revin cu cateva
concluzii necesare si totodata inedite care atesta sfintenia acestui munte si veridicitatea fenomenelor stranii sau ce au loc, periodic, aici.


Isihasm" acum 10 000 de ani?
In acelasi context, consideram ca locuitorii swiderieni (cu 12.000- 10.000 de ani în urma), creatorii uneltelor de piatra si a colierului de hematita din siturile arheologice situate pe platoul muntelui (vezi M. Petrescu-Dâmbovita et al.1995), par sa fi fost, dupa opinia noastra, cei mai vechi sacerdoti ai cultului Soarelui cunoscuti pâna în prezent.
Aceasta este, presupunem noi, singura explicatie plauzibila pentru locuiri plasate atât de sus (1300 m - La Scaune si 1800 m, la Dochia) pentru acele îndepartate vremuri, când, dupa cum ne spun istoricii, nici nu putea fi vorba de pastorit, iar vânatoarea se facea cu mult mai mare usurinta în padurile de la poalele muntelui.

Kogaiononul este vizibil de la mari departari
Un alt argument îl poate constitui faptul ca grecii lui Strabon calatoreau frecvent spre tarmurile Pontului Euxin, unde aveau cetati proprii, astfel încât puteau foarte bine sa afle cu usurinta de existenta unui munte renumit în partea rasariteana a tarii daco-ge]ilor.
Mai mult, conform celor afirmate de Dimitrie Cantemir, uneori, din Cetatea Alba se putea vedea Ceahlaul, fenomen ce nu putea sa scape grecilor, locuitori antici ai cetatii.
Când facem aceasta afirmatie ne bazam si pe faptul ca, în anumite conditii meteorologice, iarna, dupa încetarea unei puternice ninsori, din blocul Institutului Geologic al României, situat in nord-vestul Bucurestilor, uneori poate fi vazut\ao imagine fascinanta a Masivului Bucegi, care, desi situat la peste 150 Km departare, apare cu detalii incredibile, pâna la nivel de pâlcuri de padure si poieni mari. Atunci, datorita puritatii aerului si existentei mai multor paturi de aer cu densitati si umiditati diferite, se produc reflexii, refractii, mariri si apropieri de imagini, toate împreuna generând un fenomen optic de mare raritate.

Petrodava, avanpost al Kogaiononului
Intr-o discu]ie purtata cu conf. dr. Gh. Iscru, acesta ne-a pus întrebarea fireasca daca exista serioase urme de locuire dacica în apropierea muntelui Ceahlau.
Antichitatea a consemnat existenta cetatii dacice Petrodava, ale carei urme au fost gasite pe Bâtca
Doamnei, la sud de Piatra Neamt. Aceasta cetate avea si un templu, dar si o astfel de pozitie încât vârful Ceahl\ului se vedea spre VNV si este situat la 31 Km în linie dreapta.
La rîndul ei vizibila de la mari departari, cetatea de la Bâtca Doamnei a putut fi folosita ca releu într-un sistem de semnalizare cu fum, dar rolul ei principal era sa inchida accesul, pe valea Bistritei, spre Muntele Sacru.

Kogaiononul este sinonim cu Ceahlaul
In concluzie, Ceahlaul a atras aten]ia oamenilor, din cele mai vechi timpuri, prin aspectul s\u inconfun-dabil de zigurat gigantic, încununat de vârful piramidal Toaca, alaturi de care strajuieste stânca Panaghiei, dar si prin contrastul frapant de altitudine fata de muntii ce îl înconjoara, fapt ce îl face vizibil de la mari si foarte mari departari.
Cu toate acestea, Ceahl\ul este absolut unic prin fenomenele optice ce se petrec pe varful sau, la rasaritul Soarelui, în prima decada a lunii august, când se formeaza imaginea holografica a Caii Cerului ce precede Umbra Piramida.
Consideram ca aceste fenomene au fost remarcate înca de la sfârsitul paleoliticului, când pe platoul muntelui existau locuiri swideriene, cu 12.000 -10.000 de ani in urma. Ulterior, probabil în eneolitic, muntele a fost sacralizat, simbolul piramidei patrate de la vârf aparând pe ceramica cucuteniana de la Târpesti, din apropiere.
Probabil, tot de atunci dateaza si Sarbatoarea Muntelui, aparitia ei fiind legata direct de fenomenele optice amintite.
Asadar, muntele sfânt al dacilor, Kogaiononul este apropiat sonor de denumirea vârfului central al muntelui, Bâtca Ghedeonului, din a carui parte estica izvoraste pârâul cu acelasi nume - Ghedeonul, pe care este posibil sa îl fi avut în vechime si Bistrita, afluent drept al Siretului (Hierasos-ul, adica “Sfântul” anticilor, al carui nume îl justifica în acest mod). Pe baza interpretarii legendei biblice a lui Ghedeon, consideram ca sub acest nume a fost disimulat vechiul nume al muntelui sfânt.
Toponimele Ceahlaului, o interesanta si incitanta imbinare intre dacic si crestin, pledeaza in acelasi sens.
Ioanichie Balan arata ca, dupa Muntele Athos, Ceahlaul este al al doilea munte sfânt al crestinatatii ortodoxe, fapt dovedit de sustinuta activitate monahala desfasurata pe acest munte.

Niciun comentariu:

Vezi calendarul aztec pentru ziua in curs